Atividade Kartaun Pontuasaun Komunidade-KPK |
Diretór HAK, Sr. Feliciano da Costa de
Araujo iha ninia
Intervensaun haktuir Bee nu’udar Direitus Umanus, ema hotu iha direitu asesu ba
bee moos. Bee mak fó moris ba ema, aihoris no balada sira. HAK
mai iha Suku Daisua hodi haree no identifika fali kondisaun bee moos.
Diskuasaun ohin loron ne’e hodi hetan ideia sira husi feto no mane ba mekanismu
jestaun ba bee moos nune’e mós atu haree ba jestaun bee presija envolvimentu
inan feton sira tanba dalaruma tenke la’o ho distansia do’ok, inan feton mak presija
bee barak liu, ida ne’e sai preokupsaun boot ba sosiedade no bele hetan
violasaun tanba distansia do’ok, bele hetan asaun ruma iha dalan klaran. Feto
ho mane iha papel ne’ebé mak hanesan, HAK mai iha ne’e la’os lori solusaun
maibé atu diskuti hodi hetan problema nune’e HAK elabora hodi hato’o no
rekomenda ba autoridade kompetente sira. Iha ambitu realizasaun Diskusaun Kartaun Ponstuasaun Komundiade-KPK iha 6
Marsu 2024 iha Suku Daisua Postu Administrativu Same.
Xefi Suku Daisua, Sr. Amorin da Silva Sarmento iha ninia
intervensaun haktuir katak HAK ho ninia parseiru sira ohin loron mai diskuti
kona-ba problema komunidade sira nian iha asuntu Bee moos. Durante ne’e komunidade sira no Grupu Maneja
Fasilidade-GMF hato’o problema mai autoridade suku. Suku Daisua ohin hetan
oportunidade tanba parseiru sira mai hodi halo diskusaun hodi indentifika
problema bee moos tau iha planu no buka dalan ba rezolve hamutuk problema bee
moos.
Komunidade sira iha direitu atu asesu ba bee maibé iha mós dever atu
kuidadu fasilidade sira no tenke
partisipa iha atividade KPK ne’e, husu ba Xefi aldeia no komunidade sira
atu partisipa ativu hodi rona nune’e oinsá hodi bele rezolve problema ba
jestaun bee moos. Suku Daisua sistema bee moos iha maibé komunidade sira laiha
jestaun ho di’ak. Ohin sosiedade sivíl ho Governu mai iha ne’e atu ita hamutuk
hodi haree ba problema bee moos. Parseiru sira la’os haree de’it ba Suku ida
maibé hare ba problema iha suku barak tanba ne’e husu komunidade sira partisipa
ativu iha enkontru KPK ne’e, hodi buka solusaun liu husi halo planu asaun ba
rezolve problema bee moos iha suku Daisua. Tinan hitu (7) nia laran ona ami la
bele rezolve problema bee moos, ohin HAK ho parseiru sira mai ne’e oinsá atu
diskuti ba problema sira hodi fó solusaun ba rezolve bee moos. Komunidade sira
laiha jestaun ba bee moos tanba komunidade dependensia liu ba parseiru sira no
laiha kontribuisaun. Husu ba komunidade presija identifika problema ba bee moos
nune’e tinan ohin ita labele dependensia ba parseiru sira. Tuir dadus Suku
Daisua nian komunidade 75% asesu
ona bee moos hodi di’ak no 25% mak la
asesu bee ho di’ak. Iha ambitu realizasaun Diskusaun Kartaun Ponstuasaun Komunidade-KPK
iha 6 Marsu 2024 iha Suku Daisua Postu Administrativu Same.
Jestór Programa Water Aid, Sra. Livia da Cruz iha ninia intervensaun
haktuir katak kontenti tebes tanba haree komunidade sira partisipa ativu.
Diskusaun KPK ne’e objetivu hamutuk hodi hamósu idea atu rezolve problema bee
moos hodi nune’e ema hotu bele asesu ba bee moos. Ohin diskusaun ne’e sei
koalia liu kona-ba bee rurál nia progresu no dezafiu sira ne’ebé mak ezisti
hela no haree mós ba kondisaun fasilidade sistema bee moos, Ema ho Defisiensia
bele asesu no Konservasaun ba bee moos. Feto sira maka presija liu bee moos
nune’e husu feto maluk sira mak tenke hato’o idea barak iha nivél suku.
Idenfitikaa problema iha nivél suku, rezultadu grupu suku hodi halo planeamentu
ba programa suku nian, ba futuru Administrasaun Postu, SMASA bele konsidera
planu ne’e no mós Munisípiu bele uza hotu planu ne’e. Iha ambitu realizasaun
Diskusaun Kartaun Ponstuasaun Komundiade-KPK iha 6 Marsu 2024 iha Suku Daisua
Postu Administrativu Same.
Diretór SMASA-Manufahi, Sr. Domingos Sarmento Iha ninia intervensaun
hakutir katak, ema dehan laiha bee laiha moris no laiha sentina laiha
dengnidade, ita koalia kona-ba bee servisu ne’ebé mak komplikadu, komunidade
sira nafatin dependente ba Governu sé la hetan rezultadu, komunidade laiha
dever atu kuidadu fasilidade sira ne’ebé mak estadu instala ona. HAK mai ne’e
hodi foti problema bee moos nu’udar direitus umanus, ema la hemu bee ne’e mate
tanba bee ne’e direitu fundamental ba ema nia moris. Bee ne’e importante saida
mak komunidade sira atu halo presija iha kolaborasaun ho Governu, Ajensia no komunidade sira iha Postu Administrativu 4
no totál Suku 29 presija iha ona konsiensia hodi halo jestaun di’ak ba sistema
bee moos sira.
Atividade KPK ne’e importante tebes, WaterAid mak lidera hodi tau fiar ba
parseiru HAK no Luta ba Futuru ne’ebé ohin hamutuk iha ne’e atu koalia kona-ba
bee nu’udar direitus umanus. Ita hamutuk hodi buka solusaun problema bee moos
iha suku Daisua. Koalia mós kona-ba sustentablidade bee moos presija komunidade
sira nia dever atu resposabilidade másimu, sistema bee moos ne’ebé besik ona
uma oin presija halo jestaun di’ak ba bee moos . Husu ba komunidade sira nia
partisipasaun ativu iha atividade KPK ne’e hodi halo indentifka ba planu bee
moos iha suku Daisua. Iha ambitu realizasaun Diskusaun Kartaun Ponstuasaun
Komunidade-KPK iha 6 Marsu 2024 iha Suku Daisua Postu Administrativu Same.