Wednesday, March 20, 2024

HAK-ho Parseiru Estratéjiku Realiza Programa Auditória Sosiál ba Kartaun Pontuasaun Komunidade (KPK) Sistema Bee Moos iha Suku Daisua

Atividade Kartaun Pontuasaun Komunidade-KPK

Diretór HAK, Sr. Feliciano da Costa de Araujo iha ninia Intervensaun haktuir Bee nu’udar Direitus Umanus, ema hotu iha direitu asesu ba bee moos. Bee mak fó moris ba ema, aihoris no balada sira. HAK mai iha Suku Daisua hodi haree no identifika fali kondisaun bee moos. Diskuasaun ohin loron ne’e hodi hetan ideia sira husi feto no mane ba mekanismu jestaun ba bee moos nune’e mós atu haree ba jestaun bee presija envolvimentu inan feton sira tanba dalaruma tenke la’o ho distansia do’ok, inan feton mak presija bee barak liu, ida ne’e sai preokupsaun boot ba sosiedade no bele hetan violasaun tanba distansia do’ok, bele hetan asaun ruma iha dalan klaran. Feto ho mane iha papel ne’ebé mak hanesan, HAK mai iha ne’e la’os lori solusaun maibé atu diskuti hodi hetan problema nune’e HAK elabora hodi hato’o no rekomenda ba autoridade kompetente sira. Iha ambitu realizasaun Diskusaun Kartaun Ponstuasaun Komundiade-KPK iha 6 Marsu 2024 iha Suku Daisua Postu Administrativu Same.

Xefi Suku Daisua, Sr. Amorin da Silva Sarmento iha ninia intervensaun haktuir katak HAK ho ninia parseiru sira ohin loron mai diskuti kona-ba problema komunidade sira nian iha asuntu Bee moos. Durante ne’e komunidade sira no Grupu Maneja Fasilidade-GMF hato’o problema mai autoridade suku. Suku Daisua ohin hetan oportunidade tanba parseiru sira mai hodi halo diskusaun hodi indentifika problema bee moos tau iha planu no buka dalan ba rezolve hamutuk problema bee moos.

Komunidade sira iha direitu atu asesu ba bee maibé iha mós dever atu kuidadu fasilidade sira no tenke  partisipa iha atividade KPK ne’e, husu ba Xefi aldeia no komunidade sira atu  partisipa ativu hodi rona  nune’e oinsá hodi bele rezolve problema ba jestaun bee moos. Suku Daisua sistema bee moos iha maibé komunidade sira laiha jestaun ho di’ak. Ohin sosiedade sivíl ho Governu mai iha ne’e atu ita hamutuk hodi haree ba problema bee moos. Parseiru sira la’os haree de’it ba Suku ida maibé hare ba problema iha suku barak tanba ne’e husu komunidade sira partisipa ativu iha enkontru KPK ne’e, hodi buka solusaun liu husi halo planu asaun ba rezolve problema bee moos iha suku Daisua. Tinan hitu (7) nia laran ona ami la bele rezolve problema bee moos, ohin HAK ho parseiru sira mai ne’e oinsá atu diskuti ba problema sira hodi fó solusaun ba rezolve bee moos. Komunidade sira laiha jestaun ba bee moos tanba komunidade dependensia liu ba parseiru sira no laiha kontribuisaun. Husu ba komunidade presija identifika problema ba bee moos nune’e tinan ohin ita labele dependensia ba parseiru sira. Tuir dadus Suku Daisua nian  komunidade 75% asesu ona  bee moos hodi di’ak no 25% mak la asesu bee ho di’ak. Iha ambitu realizasaun Diskusaun Kartaun Ponstuasaun Komunidade-KPK iha 6 Marsu 2024 iha Suku Daisua Postu Administrativu Same.

Jestór Programa Water Aid, Sra. Livia da Cruz iha ninia intervensaun haktuir katak kontenti tebes tanba haree komunidade sira partisipa ativu. Diskusaun KPK ne’e objetivu hamutuk hodi hamósu idea atu rezolve problema bee moos hodi nune’e ema hotu bele asesu ba bee moos. Ohin diskusaun ne’e sei koalia liu kona-ba bee rurál nia progresu no dezafiu sira ne’ebé mak ezisti hela no haree mós ba kondisaun fasilidade sistema bee moos, Ema ho Defisiensia bele asesu no Konservasaun ba bee moos. Feto sira maka presija liu bee moos nune’e husu feto maluk sira mak tenke hato’o idea barak iha nivél suku. Idenfitikaa problema iha nivél suku, rezultadu grupu suku hodi halo planeamentu ba programa suku nian, ba futuru Administrasaun Postu, SMASA bele konsidera planu ne’e no mós Munisípiu bele uza hotu planu ne’e. Iha ambitu realizasaun Diskusaun Kartaun Ponstuasaun Komundiade-KPK iha 6 Marsu 2024 iha Suku Daisua Postu Administrativu Same.

Diretór SMASA-Manufahi, Sr. Domingos Sarmento Iha ninia intervensaun hakutir katak, ema dehan laiha bee laiha moris no laiha sentina laiha dengnidade, ita koalia kona-ba bee servisu ne’ebé mak komplikadu, komunidade sira nafatin dependente ba Governu sé la hetan rezultadu, komunidade laiha dever atu kuidadu fasilidade sira ne’ebé mak estadu instala ona. HAK mai ne’e hodi foti problema bee moos nu’udar direitus umanus, ema la hemu bee ne’e mate tanba bee ne’e direitu fundamental ba ema nia moris. Bee ne’e importante saida mak komunidade sira atu halo presija iha kolaborasaun ho Governu, Ajensia  no komunidade sira iha Postu Administrativu 4 no totál Suku 29 presija iha ona konsiensia hodi halo jestaun di’ak ba sistema bee moos sira.

Atividade KPK ne’e importante tebes, WaterAid mak lidera hodi tau fiar ba parseiru HAK no Luta ba Futuru ne’ebé ohin hamutuk iha ne’e atu koalia kona-ba bee nu’udar direitus umanus. Ita hamutuk hodi buka solusaun problema bee moos iha suku Daisua. Koalia mós kona-ba sustentablidade bee moos presija komunidade sira nia dever atu resposabilidade másimu, sistema bee moos ne’ebé besik ona uma oin presija halo jestaun di’ak ba bee moos . Husu ba komunidade sira nia partisipasaun ativu iha atividade KPK ne’e hodi halo indentifka ba planu bee moos iha suku Daisua. Iha ambitu realizasaun Diskusaun Kartaun Ponstuasaun Komunidade-KPK iha 6 Marsu 2024 iha Suku Daisua Postu Administrativu Same.

  

HAK

Author & Editor

Komentariu

0 comments:

Post a Comment